Noua „meserie” din lumea interlopă: activistul de Facebook, bine plătit să urle

În ultimii ani pare să fi apărut o nouă „profesie” în mediul online: activistul de serviciu. Nu este ales pentru studii, pentru competență sau pentru puterea argumentelor. Pare suficient să fie dispus să vorbească tare, să creeze scandal și să stârnească emoții.
Rețeta este simplă: rude, prieteni apropiați sau susținători sunt transformați peste noapte în influenceri. Misiunea lor este să intre în live-uri, să acuze autoritățile, să ridice tonul și să încerce să convingă publicul că orice măsură luată de instituțiile statului este o nedreptate.
În multe dintre aceste discursuri, ținta sunt angajații din sistemul penitenciar, acolo unde persoanele condamnate își execută pedepsele. Prin live-uri și mesaje repetate se încearcă exercitarea unei presiuni publice asupra personalului din penitenciare, în speranța că scandalul și expunerea mediatică îi vor intimida.
Dar lista țintelor nu se oprește aici. În același registru sunt adesea vizați parlamentari, oameni de afaceri, funcționari publici sau alte persoane cu influență, asupra cărora se încearcă exercitarea unei presiuni publice. Mesajul transmis este unul simplu: cine nu răspunde așteptărilor lor riscă să fie atacat în mediul online și transformat în subiect de scandal.
În spațiul online, cei care fac cel mai mult zgomot par să creadă că pot înlocui instanțele, anchetele și legea. Nu contează dacă discursul este plin de greșeli gramaticale sau de afirmații fără dovezi. Important este să urle suficient de tare, să joace rolul victimei și să adune cât mai multe distribuiri.
Pe lângă avocații care își desfășoară activitatea în instanță, apare și această categorie de „comunicatori” de ocazie, despre care se spune că sunt bine recompensați pentru a întreține scandalul online. Scopul nu este dialogul, ci spectacolul. Nu adevărul, ci emoția. Nu argumentul, ci țipătul.
În opinia multor observatori, astfel de campanii încearcă să creeze un climat în care persoane din instituții sau din mediul public să se simtă constrânse să reacționeze favorabil de teama expunerii și a presiunii publice. Tocmai de aceea este important ca deciziile autorităților, ale parlamentarilor sau ale oamenilor de afaceri să rămână bazate pe lege și pe responsabilitate, nu pe presiunea exercitată prin rețelele sociale.
Este important de spus că orice persoană are dreptul la apărare și la respectarea drepturilor sale. Însă aceste drepturi nu pot fi confundate cu dreptul de a intimida, de a manipula sau de a transforma platformele sociale într-un tribunal paralel.
Legea nu se face pe Facebook, TikTok sau YouTube. Într-un stat de drept, adevărul se stabilește prin probe și prin instanțe, nu prin live-uri, țipete și campanii de presiune.
Victor N Bogdan (VNB)